Patriarhia Română

Parohia Ortodoxă Română
„Înălțarea Domnului și Sf. Muceniță Agnia din Roma”
Ljubljana, Slovenia

Bun venit pe site-ul parohiei noastre!

Panou informativ în limba română la Cimitirul militar Lipa III

În urma unei inițiative a Fundației „Poti miru v Posočju” la Cimitirul militar Lipa III, aflat între localitățile Lipa și Temnica în cadrul municipalității Miren-Kostanjevica, a fost instalat în luna iunie un panou informativ despre istoricul cimitirului în mai multe limbi, printre care și limba română – pentru aceasta fundația beneficiind de sprijinul Ambasadei României la Ljubljana.

La sud de muntele Tabor, între localitățile Temnica și Lipa, în zona denumită Ranke, se află Cimitirul militar austro-ungar Lipa III. În timpul războiului, cimitirul era cunoscut sub numele de Soldatenfriedhof N°24 in Temnica (Cimitirul militar nr. 24 din Temnica). De la începutul lunii noiembrie 1916 și până la început de noiembrie 1917, în acest cimitir au fost îngropați 259 militari. Dintre aceștia, 216 erau militari din Austro-Ungaria, 40 militari italieni și 3 prizonieri de război ruși. După război, rămășițele pământești ale militarilor italieni au fost reînhumate în cimitirul militar italian Colle Sant’Elia, situat în sudul localității Sagrado (Gorizia), alături de camarazii lor căzuți în război, în timp ce trupurile militarilor necunoscuți din Austro-Ungaria, găsite în apropiere, au fost înmormântate la Lipa III. În prezent, aici se odihnesc 223 militari din Austro-Ungaria (206 cunoscuți și 17 necunoscuți) și 3 prizonieri de război ruși. Aproape toți militarii făceau parte din k.u.k. Infanterieregiment „Ritter von Frank“ Nr. 61 (Regimentul imperial și regal de infanterie ”Ritter von Frank”, nr. 61), recrutați din zona Timișoarei, România.

Lipa na Krasu – Cimitirul Militar III din Primul Război Mondial

Este de remarcat faptul că acesta reprezintă primul panou informativ la un cimitir militar din Slovenia care conține și descrierea în limba română. După analiza listei nominale a soldaților austro-ungari identificați care sunt înhumați în acest cimitir, puse la dispoziția noastră prin amabilitatea Fundației „Poti miru v Posočju”, estimăm că din totalul celor 216 militari austro-ungari, cel puțin 50 sunt etnici români.

Despre însemnătatea acestui loc stau mărturie și fragmente din memorialistica soldaților și ofițerilor români participanți la luptele de pe frontul „italian” în Primul Război Mondial. Astfel, în august 1916, în apropierea actualului cimitir militar Lipa III, în zona dintre Teminca și Lipa, Regimentul k.u.k. de infanterie 61 alături de alte unități de luptă austro-ungare au făcut un popas pentru refacerea trupelor, după înfrângerea suferită în fața italienilor în cadrul Bătăliei a VI-a de la Isonzo. Cu această ocazie, în data de 18 august 1916 a fost săvârșit un serviciu religios solemn de către Ioan Geția, preot militar ortodox al Regimentului de infanterie k.u.k. nr. 61 „Timișoara” între anii 1916-1918. Redăm în continuare fragemente din memoriile preotului bănățean:

Cele 3-4 zile petrecute în neîntreruptă luptă, agitaţie, frică şi oboseală, au eshauriat toate puterile şi suntem trimişi la odihnă, iarăşi în păduricea dintre Temnica şi Lipa. […] Într-o poiană strânsă în braţe de gărâna feciorelnică ne aflăm locul pentru slujba dumnezeiască. Pe pajiştea întinsă ca un covor, într-un verde plin de nădejde, se înşiruie rămăşiţele regimentului, fiecare unitate cu comandantul în frunte. […] Frunzişul viu care ne înconjură e ca un zid dintr-un mare sfânt lăcaş. Frunzele din goluri dau figuri felurite ca de un mare şi neîntrecut desemn, din care sufletele noastre înduioşate clădesc zidurile sfintelor biserici de acasă, împreunând liniile arcurilor spre boltitura Ceriului liniştit şi senin, deasupra căruia ştim binecuvântarea Pantocratorului. După traiul în atâtea forme, cenuşiu între stâncile sure de la San-Martino, Segeti şi Kostanjevica, verdele păduriţei Temnica-Lipa e binefacere, pe ce nu o putem gusta din destul. Binecuvântarea spre slujbă răsună emoţionată şi mărturisim spre ştirea tuturora, că Dumnezeu este Domnul, ca apoi cătră Născătoarea de Dumnezeu să alergăm noi păcătoşii şi prin Maica Domnului să cerşim scăpare de stricăciunea carea de atâtea ori se apropie de viaţa noastră… În loc de busuiocul legii, o chită de frunză de stejar respiră stropii de sfinţenie în cele patru părţi ale lumii. „Mântuieşte Doamne poporul Tău…” şi raze de sfinţire cad peste capela deschisă şi peste capetele descoperite şi aplecate spre adâncă evlavie… Într-un gând stăm aci toate mărturisirile de credinţe, niciunul nu se mişcă, nu se revoltă… fiecare e fericit de stropul care a picat pe creştetul său, începând de la general şi până la soldatul mai de la margine… Frunzele din spatele feciorilor creştini tremură şi ele aşteptând un strop de binecuvântare de la surorile lor închinate în aghiazma nestricăciunei… „Iară şi iară cu umilinţă plecând genunchele noastre…” şi câteva cuvinte de comandă frâng genunchii obosiţi de atâtea căi şi atâtea forme ale fricei… Din toate piepturile se înalţă rugăciunea fierbinte, în care cerşim iertarea şi mântuire… Tăcerea solemnă se întrerupe numai la poruncile de plecare în coloane cu paşi moi…

Ioan Geția – Amintiri din Război. „Calendarul Românului”, XLIX, 1937, pp. 107-110.

Ioan Geţia s-a născut în 10/22 august 1887 la Sârbova. A absolvit opt clase gimnaziale la Gimnaziul superior din Beiuş, unde a obţinut diploma de maturitate. A urmat apoi cursurile Institutului teologic din Caransebeş, pe care le-a finalizat în 7 septembrie 1911 şi a susţinut examenul de „calificaţiune” în preoţie. Ulterior a fost hirotonit preot iar în februarie 1916 a fost chemat în serviciul de preot militar în cadrul Regimentului 61 Infanterie din Timişoara, unde a slujit neîntrerupt aproape trei ani în linia de foc de pe frontul italian (Isonzo-Doberdo), apoi pe frontul francez de la Verdun. După război a revenit la postul de capelan în localitatea Greoni, iar din 1922 a fost protopop de Buziaș. Între 1930-1938 și-a publicat amintirile din perioada războiului în „Calendarul Românului”.

Conform V. Leu, N. Bocșan, M. Bedecean (editori) „Marele Război în memoria bănățeană” – Vol. III, Presa Universitară Clujeană, 2012, p.7-9.

Sursa foto: Arhiva personală Pavel Geția, nepotul lui Ioan Geția, apud http://kuk-ir61.net/

Pomenirea Eroilor români din cimtirul Loče

Sâmbătă 9 iulie 2022, la cimitirul militar Loče situat în localitatea Tolmin a fost săvârșită slujba parastasului pentru cei 54 de soldați români înhumați în acest cimitir. Cimtirul Loče adăpostește rămășițele a circa 3300 de soldați ai armatei austro-ungare care au căzut pe front în luptele din Primul Război Mondial pe teritoriul dintre munții Vodel și Krn. Conform datelor din arhiva Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, aici sunt înhumați și 54 de eroi români identificați (transilvăneni, bănățeni și bucovineni) care s-au aflat în serviciul armatelor imperiale.

Slujba de pomenire a fost săvârșită de părintele Pavel Goreanu în prezența ambasadorului României în Republica Slovenia, Anton Niculescu, și a unor membri din comunitatea românească din Slovenia. La sfârșitul slujbei ambasadorul Niculescu a depus o coroană de flori în amintirea soldaților români.

Duminica a 7-a după Paști la Ljubljana

În weekend-ul 4-5 iunie 2022, credincioșii ortodocși români din Slovenia au avut bucuria să participe la sfintele slujbe săvârșite în cadrul Parohiei „Înălțarea Domnului” și „Sfânta Muceniță Agnia din Roma”, care în aceste zile prăznuiește un an de la înființare. Aceasta a fost înființată prin hotărârea Permanenței Consiliului Național Bisericesc din data de 4 iunie 2021.

Astfel, sâmbătă 4 iunie 2022, a fost săvârșită slujba Parastasului pentru Eroii Români înhumați în cimitirul militar din Grgar (Britof). Conform datelor disponibile în arhiva Oficiului Național pentru Cultul Eroilor din cadrul MApN, aici sunt înhumați 23 de soldați români, care au căzut în luptele Primului Război Mondial pe frontul de la Isonzo (Soča). Slujba parastasului a fost săvârșită de părintele Pavel Goreanu, cu participarea unui grup de români, membri ai comunității românești din Slovenia.

Slujbele au continuat în ziua de duminică, 5 iunie, când a fost săvârșită Sfânta Liturghie în Biserica Sfântul Petru din Ljubljana. Această duminică are o dublă semnificație: conform calendarului bisericesc, este Duminica a 7-a după Sfintele Paști, în care s-a citit textul evanghelic despre rugăciunea arhierească a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, rostită cu puțin timp înainte de Pătimirile Sale (Ioan 17, 1-3). În același timp este prima duminică din luna iunie, în care conform hotărârii nr. 629/12 martie 2009 a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, este sărbătorită Duminica Părinţilor şi Copiilor. Această zi, prima duminică după data de 1 iunie – Ziua Internaţională a Copilului, este prilej de a reafirma rolul principal al familiei în creşterea duhovnicească a copiilor şi formarea lor pentru viaţă. Astfel, după săvârșirea Sfintei Liturghii, părintele Pavel Goreanu a dat citire mesajului transmis de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel cu ocazia acestei zile, în care acesta adresează părinților și copiilor români un mesaj părintesc de multă prețuire, precum și îndemnul de a păstra și de a trăi dreapta credință, de a practica rugăciunea în familie, și de a cultiva iubirea părintească, fiască și frățească.

Ziua Eroilor la Ljubljana

În data de 2 iunie 2022, de praznicul Înălțării Domnului – Ziua Eroilor – părintele Pavel Goreanu a săvârșit la Mausoleul-osuar din cimitirul central Žale din Ljubljana, slujba Parastasului pentru Eroii români căzuți în luptele Primului Război Mondial și înhumați în cimitirele de pe teritoriul Sloveniei. La Mausoleul din cimitirul Žale sunt înhumați 80 de soldați din Armata Regală a României, iar în total, în cimitirele militare din întreaga Slovenie, se estimează că aproximativ câteva mii de români își dorm somnul de veci. Evenimentul s-a bucurat de prezența unei delegații din partea Ambasadei României la Ljubljana, ambasadorul Anton Niculescu depunând o coroana de flori în memoria eroilor români.

Programul slujbelor – iunie 2022

În luna iunie slujbele din cadrul parohiei se vor desfășura după următorul program:

Slujba din noaptea de Înviere la Ljubljana

În Duminica Sfintelor Paști (24 aprilie 2022, de la ora 0:00), slujba din noaptea de Înviere a fost săvârșită de Părintele Pavel Goreanu în Biserica Sfântul Petru din Ljubljana. Credincioșii români au venit în număr mare din toată Slovenia pentru a participa la această slujbă, iar bucuria lor a fost sporită de faptul că este prima prăznuire a Sfintelor Paști în nou-înființata Parohie Ortodoxă Română din Ljubljana (întemeiată în vara anului 2021).

Primirea Sfintei Lumini a fost un moment binecuvântat și mult-așteptat de credincioși. Aceștia au mers în procesiune în jurul lăcașului de cult și au cântat având lumânările aprinse cântarea pascală „Hristos a înviat din morți…”, vestind Învierea Domnului și umplând de lumină și de bucuria Învierii curtea Bisericii Sfântul Petru. Slujba s-a continuat în biserică prin săvârșirea Utreniei Învierii și a Sfintei Liturghii, la sfârșitul căreia Părintele Pavel Goreanu a transmis tuturor credincioşilor să aibă sărbători în pace, cu bucurie şi nădejde în Hristos Cel Înviat. Toți cei prezenți la slujbă au primit la final anaforă, Sfintele Paști, o iconiță cu Învierea Domnului și Pastorala de Paști a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

Parohia „Înălțarea Domnului și Sf. Mc. Agnia” din Ljubljana dorește tuturor românilor de pretutindeni ca sfintele sărbători de Paşti să le aducă multă sănătate şi pace, bucurie şi speranţă!

Hristos a Înviat!

Duminica a II-a din Postul Sfintelor Paști la Ljubljana

În a doua Duminică din Postul Mare credincioșii români creștin-ortodocși din Slovenia au avut bucuria de a participa la Sfânta Liturghie săvârșită de părintele Pavel Goreanu la biserica Sfântul Petru din Ljubljana. În cadrul Sfintei Liturghii au fost rostite rugăciuni speciale pentru pace, iar în predica de la sfârșitul slujbei părintele Pavel Goreanu a subliniat necesitatea, în special dat fiind actualul context internațional, de a spori rugăciunea dar și dragostea frățească, de a cultiva pacea și iubirea de aproapele.

1 2 4