Patriarhia Română

Parohia Ortodoxă Română
„Înălțarea Domnului și Sf. Muceniță Agnia din Roma”
Ljubljana, Slovenia

Bun venit pe site-ul parohiei noastre!

Programul slujbelor – februarie 2023

În data de 26 februarie 2023, în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (a lăsatului sec de brânză), Sfânta Liturghie va fi săvârșită începând cu ora 10:30 la biserica Sf. Petru din Ljubljana (Trubarjeva cesta 80). Aceasta va fi urmată de slujba Parastasului pentru cei adormiți.

Panou informativ în limba română la Cimitirul militar Lipa III

În urma unei inițiative a Fundației „Poti miru v Posočju” la Cimitirul militar Lipa III, aflat între localitățile Lipa și Temnica în cadrul municipalității Miren-Kostanjevica, a fost instalat în luna iunie un panou informativ despre istoricul cimitirului în mai multe limbi, printre care și limba română – pentru aceasta fundația beneficiind de sprijinul Ambasadei României la Ljubljana.

La sud de muntele Tabor, între localitățile Temnica și Lipa, în zona denumită Ranke, se află Cimitirul militar austro-ungar Lipa III. În timpul războiului, cimitirul era cunoscut sub numele de Soldatenfriedhof N°24 in Temnica (Cimitirul militar nr. 24 din Temnica). De la începutul lunii noiembrie 1916 și până la început de noiembrie 1917, în acest cimitir au fost îngropați 259 militari. Dintre aceștia, 216 erau militari din Austro-Ungaria, 40 militari italieni și 3 prizonieri de război ruși. După război, rămășițele pământești ale militarilor italieni au fost reînhumate în cimitirul militar italian Colle Sant’Elia, situat în sudul localității Sagrado (Gorizia), alături de camarazii lor căzuți în război, în timp ce trupurile militarilor necunoscuți din Austro-Ungaria, găsite în apropiere, au fost înmormântate la Lipa III. În prezent, aici se odihnesc 223 militari din Austro-Ungaria (206 cunoscuți și 17 necunoscuți) și 3 prizonieri de război ruși. Aproape toți militarii făceau parte din k.u.k. Infanterieregiment „Ritter von Frank“ Nr. 61 (Regimentul imperial și regal de infanterie ”Ritter von Frank”, nr. 61), recrutați din zona Timișoarei, România.

Lipa na Krasu – Cimitirul Militar III din Primul Război Mondial

Este de remarcat faptul că acesta reprezintă primul panou informativ la un cimitir militar din Slovenia care conține și descrierea în limba română. După analiza listei nominale a soldaților austro-ungari identificați care sunt înhumați în acest cimitir, puse la dispoziția noastră prin amabilitatea Fundației „Poti miru v Posočju”, estimăm că din totalul celor 216 militari austro-ungari, cel puțin 50 sunt etnici români.

Despre însemnătatea acestui loc stau mărturie și fragmente din memorialistica soldaților și ofițerilor români participanți la luptele de pe frontul „italian” în Primul Război Mondial. Astfel, în august 1916, în apropierea actualului cimitir militar Lipa III, în zona dintre Teminca și Lipa, Regimentul k.u.k. de infanterie 61 alături de alte unități de luptă austro-ungare au făcut un popas pentru refacerea trupelor, după înfrângerea suferită în fața italienilor în cadrul Bătăliei a VI-a de la Isonzo. Cu această ocazie, în data de 18 august 1916 a fost săvârșit un serviciu religios solemn de către Ioan Geția, preot militar ortodox al Regimentului de infanterie k.u.k. nr. 61 „Timișoara” între anii 1916-1918. Redăm în continuare fragemente din memoriile preotului bănățean:

Cele 3-4 zile petrecute în neîntreruptă luptă, agitaţie, frică şi oboseală, au eshauriat toate puterile şi suntem trimişi la odihnă, iarăşi în păduricea dintre Temnica şi Lipa. […] Într-o poiană strânsă în braţe de gărâna feciorelnică ne aflăm locul pentru slujba dumnezeiască. Pe pajiştea întinsă ca un covor, într-un verde plin de nădejde, se înşiruie rămăşiţele regimentului, fiecare unitate cu comandantul în frunte. […] Frunzişul viu care ne înconjură e ca un zid dintr-un mare sfânt lăcaş. Frunzele din goluri dau figuri felurite ca de un mare şi neîntrecut desemn, din care sufletele noastre înduioşate clădesc zidurile sfintelor biserici de acasă, împreunând liniile arcurilor spre boltitura Ceriului liniştit şi senin, deasupra căruia ştim binecuvântarea Pantocratorului. După traiul în atâtea forme, cenuşiu între stâncile sure de la San-Martino, Segeti şi Kostanjevica, verdele păduriţei Temnica-Lipa e binefacere, pe ce nu o putem gusta din destul. Binecuvântarea spre slujbă răsună emoţionată şi mărturisim spre ştirea tuturora, că Dumnezeu este Domnul, ca apoi cătră Născătoarea de Dumnezeu să alergăm noi păcătoşii şi prin Maica Domnului să cerşim scăpare de stricăciunea carea de atâtea ori se apropie de viaţa noastră… În loc de busuiocul legii, o chită de frunză de stejar respiră stropii de sfinţenie în cele patru părţi ale lumii. „Mântuieşte Doamne poporul Tău…” şi raze de sfinţire cad peste capela deschisă şi peste capetele descoperite şi aplecate spre adâncă evlavie… Într-un gând stăm aci toate mărturisirile de credinţe, niciunul nu se mişcă, nu se revoltă… fiecare e fericit de stropul care a picat pe creştetul său, începând de la general şi până la soldatul mai de la margine… Frunzele din spatele feciorilor creştini tremură şi ele aşteptând un strop de binecuvântare de la surorile lor închinate în aghiazma nestricăciunei… „Iară şi iară cu umilinţă plecând genunchele noastre…” şi câteva cuvinte de comandă frâng genunchii obosiţi de atâtea căi şi atâtea forme ale fricei… Din toate piepturile se înalţă rugăciunea fierbinte, în care cerşim iertarea şi mântuire… Tăcerea solemnă se întrerupe numai la poruncile de plecare în coloane cu paşi moi…

Ioan Geția – Amintiri din Război. „Calendarul Românului”, XLIX, 1937, pp. 107-110.

Ioan Geţia s-a născut în 10/22 august 1887 la Sârbova. A absolvit opt clase gimnaziale la Gimnaziul superior din Beiuş, unde a obţinut diploma de maturitate. A urmat apoi cursurile Institutului teologic din Caransebeş, pe care le-a finalizat în 7 septembrie 1911 şi a susţinut examenul de „calificaţiune” în preoţie. Ulterior a fost hirotonit preot iar în februarie 1916 a fost chemat în serviciul de preot militar în cadrul Regimentului 61 Infanterie din Timişoara, unde a slujit neîntrerupt aproape trei ani în linia de foc de pe frontul italian (Isonzo-Doberdo), apoi pe frontul francez de la Verdun. După război a revenit la postul de capelan în localitatea Greoni, iar din 1922 a fost protopop de Buziaș. Între 1930-1938 și-a publicat amintirile din perioada războiului în „Calendarul Românului”.

Conform V. Leu, N. Bocșan, M. Bedecean (editori) „Marele Război în memoria bănățeană” – Vol. III, Presa Universitară Clujeană, 2012, p.7-9.

Sursa foto: Arhiva personală Pavel Geția, nepotul lui Ioan Geția, apud http://kuk-ir61.net/

Pomenirea Eroilor români din cimtirul Loče

Sâmbătă 9 iulie 2022, la cimitirul militar Loče situat în localitatea Tolmin a fost săvârșită slujba parastasului pentru cei 54 de soldați români înhumați în acest cimitir. Cimtirul Loče adăpostește rămășițele a circa 3300 de soldați ai armatei austro-ungare care au căzut pe front în luptele din Primul Război Mondial pe teritoriul dintre munții Vodel și Krn. Conform datelor din arhiva Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, aici sunt înhumați și 54 de eroi români identificați (transilvăneni, bănățeni și bucovineni) care s-au aflat în serviciul armatelor imperiale.

Slujba de pomenire a fost săvârșită de părintele Pavel Goreanu în prezența ambasadorului României în Republica Slovenia, Anton Niculescu, și a unor membri din comunitatea românească din Slovenia. La sfârșitul slujbei ambasadorul Niculescu a depus o coroană de flori în amintirea soldaților români.

1 2 … 4